Cântecele Revoluţiei, pretextele libertăţii

22 ianuarie 1990 aducea primul mare concert rock după Revoluţia din Decembrie 1989, în care rockerii și punkiștii au fost în prima linie a luptei, unii dintre ei plătind cu viața dorința lor de libertate. Punctăm acest moment fix 28 de ani mai târziu , pe 22 ianuarie 2018, ora 19:00, prin întâlnirea  "Cântecele Revoluţiei, pretextele libertăţii" moderată de Doru Ionescu, realizator TVR, autor de cărți și emisiuni despre muzica românească postbelică,  rocker fără vârstă. În zilele Revoluţiei, tinerii au cântat la Timişoara, pe scările catedralei, refrenele interzise altădată; tot acolo, Ilie Stepan a fredonat actualul imn naţional în balconul Operei. La Bucureşti, prima victimă a Revoluţiei Române a fost un rocker – Mihai Lucrețiu Gâtlan, membru al trupei ”Interval” de la Casa de Cultură a Studenților din București -, iar mai târziu, în Piaţa Universităţii, miile de protestatari au cântat împreună cu Valeriu Sterian şi Cristian Paţurcă adevărate imnuri ale libertăţii.

Aflate în sincronism cu muzica liberă din Occident, rockul şi folkul din România au fost nu o dată purtătoare de mesaj. Popularitatea şi mesajele lor au speriat autorităţile comuniste, care au cenzurat texte, melodii şi discuri ori pur şi simplu au interzis ori au izgonit peste graniţe cronicari, instrumentişti şi chiar grupuri, de la Cornel Chiriac, Phoenix şi Sfinx la Metropol, Iris şi Timpuri Noi.

Ne pregătim cu entuziasm pentru a discuta lucrurile știute și mai puțin știute despre muzica Revoluției și a perioadei comuniste și despre atmosfera acelor ani. Vom vorbi despre rock, punk, folk, comunism, Revoluție, despre mesajele muzicii de la finalul perioadei comuniste, din timpul Revoluției Române și primii ani post `89. Le punem în context și oferim o perspectivă istorică asupra lor.  Chiar pe 22 ianuarie. La 28 de ani după primul mare concert rock după Revoluţia din Decembrie 1989.

Alături de autorul documentarului ”Cântecele Revoluției”, Doru Ionescu, se vor afla invitații săi:

  • Stelian Tănase, istoric și organizator de concerte underground în perioada comunistă
  • Ionel Mărchiș, organizator și animator al scenei rock din Timișoara și București
  • Dan Iliescu, compozitor și textier al trupei Timpuri Noi
  • Eugen Mihăescu, liderul Krypton în perioada operei rock Lanțurile dedicată eroilor Revoluției

Cântecele Revoluţiei au mai multe titluri, auzite încă din Decembrie 1989 de la Radio Europa Liberă. Autorii lor s-au împuţinat cu trecerea anilor, a deceniilor: PRO MUSICA, DORU CĂPLESCU, VALI STERIAN, ROŞU ŞI NEGRU, KRYPTON, PHOENIX, DIGITAL ART, CRI GRI, CARGO, CONEX, LOCATARII, SURVOLAJ, Erlend Krauser & Mony Bordeianu, Tavi Iepan & Dixie Krauser şi alţii. Dar muzica lor rămâne cu ecouri peste generaţii: „Vinovaţii fără vină cer să se facă lumină!”

 

Vă așteptăm luni, 22 ianuarie 2018, ora 19:00 la  Casa de Cultură a Studenților București (calea Plevnei 61), sala mare (et. 2). Intrarea este liberă.

Urmăriți evenimentul de Facebook pentru a fi la curent cu toate noutățile: aici

"Cântecele Revoluţiei, pretextele libertăţii" este organizat de Asociația București și Casa de Cultură a Studenților București

Persoană de contact: Ioana Oancea (Asociația București) 0729 803 058

Parteneri media: gratuitor.ro, bucharestculturalevents.com, umblat.ro.

 

Istoria muzicii rock, pop, jazz și folk din România se împletește cu istoria Casei de Cultură a Studenților din București de peste șase decenii. Aproape toate numele grele ale pop-rock-ului și jazz-ului românesc au trecut pe aici (prin ”Preoteasa”, numele sub care a fost cunoscută din anul 1957, când autoritățile comuniste au vrut să marcheze dispariția unui înalt demnitar comunist, Grigore Preoteasa).

 Unul dintre primele cluburi de jazz din România a apărut, în anul 1964, la Casa de Cultură a Studenților din București. Pionieratul a fost foarte bine definit, marcând evoluția ulterioară a jazz-ului românesc. În primii ani, aici cânta cu marii instrumentişti din generaţia sa, Jancy Korossy, cel mai influent pianist al jazz-ului românesc, dar şi trupa de dixieland a trompetistului Petre Magdin (cu Marius Ţeicu la pian şi Marcel Dragomir la saxofon, printre alţii). Mihai Berindei (autorul singurului Dicţionar de jazz) era alături de jam session-urile din Student Club, iar în sala mare Cornel Chiriac, cel mai iubit și cunoscut comentator de jazz, susţinea conferinţe însoţite de audiţii, tot el readucând carele de înregistrări ale RadioTeleviziunii Române, reînnodând o tradiţie interbelică... Aici au repetat în anii 80 Mircea Tiberian, Nicolas Simion, Billy Bontaş, iar în 1990, în aceeaşi sală era susţinut un prim mare concert cu cei mai mari muzicieni români, la înfiinţarea Federaţiei Române de Jazz.

 Din 1968, la Cenaclul „Atlantida” (condus de Radu Anton Roman) şi Pop Clubul (Octavian şi Camil Petrescu jr) găzduite de Casa Studenţilor, au cântat primii folkişti – printre ei Mircea Florian, Doru Stănculescu, Mişu Diaconescu, Dorin Liviu Zaharia cu Olympic 64, Mircea Vintilă, Vali (Sterian) şi Carmen, mai târziu Dan Aldea şi Sfinx, Bebe Paraschivescu şi aşa mai departe. Aici au fost susţinute şi câteva şedinţe ale Cenaclului „Flacăra” de la începuturi, care au continuat apoi după anul 1990.

 Nume mari din pop-rockul românesc au repetat aici de la jumătatea anilor ‘60, de la Mondial,  Coral, Metronom, Venus ori Catena la Holograf, Timpuri Noi, Taxi,  Voltaj, VH2 şi SymPhoenix. În sala mare a organizat Arhitectura în anul 1969 prima ediţie a Festivalului naţional de muzică Pop, iar în Student Club se reunea bigbandul condus de Biţu Mărgărint; aici era cartierul general al grupului coral Song condus de Ioan Luchian Mihalea.

Din sălile de repetiţii au apărut Mihai Lucreţiu Gâtlan – prima victimă a Revoluţiei din Bucureşti – şi Cristi Paţurcă, autorul Imnului Golanilor.

Atât înainte cât şi după 1989, numărul limitat al sălilor de repetiții și concerte a făcut ca tinerii în spirit să umple la refuz toate cotloanele Casei de Cultură a Studenților București la concertele pop, rock, folk sau jazz.

www.ccs.ro