Muzica nu are vârstă - CCS Buc 80 ani

„La „Preoteasa„te-am văzut
La „Preoteasa„ mi-ai plăcut
La „Preoteasa„.......„.spun cei de la Sarmalele Reci.

Luni, 20 noiembrie 2017, ora 18:00 vă invităm la o conferinţă care propune speach-uri alternate cu momente de proiecție (audio – video), în interacțiune cu publicul (moderatori – Andrei Partoș, Doru Ionescu). Avem invitați speciali, personalități care au repetat și cântat în Casa Studenților, de la grupuri precum Song, Mondial, Phoenix, Venus, Sfinx, Metronom, Romanticii, Olympic 64, FFN, Iris, Holograf, Timpuri Noi, Taxi, Sarmalele Reci, Crepuscul,Omul cu Şobolani, Jad, Voltaj, Secret, Interval, Rond... Lista rămâne deschisă, ca şi porţile aşezământului studenţesc de peste decenii. 

Istoria muzicii rock, pop, jazz și folk din România se împletește cu istoria Casei de Cultură a Studenților din București de peste șase decenii. Aproape toate numele grele ale pop-rock-ului și jazz-ului românesc au trecut pe aici (prin ”Preoteasa”, numele sub care a fost cunoscută din anul 1957, când autoritățile comuniste au vrut să marcheze dispariția unui înalt demnitar comunist, Grigore Preoteasa). 

Unul dintre primele cluburi de jazz din România a apărut, în anul 1964, la Casa de Cultură a Studenților din București. Pionieratul a fost foarte bine definit, marcând evoluția ulterioară a jazz-ului românesc. În primii ani, aici cânta cu marii instrumentişti din generaţia sa, Jancy Korossy, cel mai influent pianist al jazz-ului românesc, dar şi trupa de dixieland a trompetistului Petre Magdin (cu Marius Ţeicu la pian şi Marcel Dragomir la saxofon, printre alţii). Mihai Berindei (autorul singurului Dicţionar de jazz) era alături de jam session-urile din Student Club, iar în sala mare Cornel Chiriac, cel mai iubit și cunoscut comentator de jazz, susţinea conferinţe însoţite de audiţii, tot el readucând carele de înregistrări ale RadioTeleviziunii Române, reînnodând o tradiţie interbelică... Aici au repetat în anii 80 Mircea Tiberian, Nicolas Simion, Billy Bontaş, iar în 1990, în aceeaşi sală era susţinut un prim mare concert cu cei mai mari muzicieni români, la înfiinţarea Federaţiei Române de Jazz.

 Din 1968, la Cenaclul „Atlantida” (condus de Radu Anton Roman) şi Pop Clubul (Octavian şi Camil Petrescu jr) găzduite de Casa Studenţilor, au cântat primii folkişti – printre ei Mircea Florian, Doru Stănculescu, Mişu Diaconescu, Dorin Liviu Zaharia cu Olympic 64, Mircea Vintilă, Vali (Sterian) şi Carmen, mai târziu Dan Aldea şi Sfinx, Bebe Paraschivescu şi aşa mai departe. Aici au fost susţinute şi câteva şedinţe ale Cenaclului „Flacăra” de la începuturi, care au continuat apoi după anul 1990.

 Nume mari din pop-rockul românesc au repetat aici de la jumătatea anilor ‘60, de la Mondial,  Coral, Metronom, Venus ori Catena la Holograf, Timpuri Noi, Taxi,  Voltaj, VH2 şi SymPhoenix. În sala mare a organizat Arhitectura în anul 1969 prima ediţie a Festivalului naţional de muzică Pop, iar în Student Club se reunea bigbandul condus de Biţu Mărgărint; aici era cartierul general al grupului coral Song condus de Ioan Luchian Mihalea.

Din sălile de repetiţii au apărut Mihai Lucreţiu Gâtlan – prima victimă a Revoluţiei din Bucureşti – şi Cristi Paţurcă, autorul Imnului Golanilor.

 Atât înainte cât şi după 1989, numărul limitat al sălilor de repetiții și concerte a făcut ca tinerii în spirit să umple la refuz toate cotloanele Casei de Cultură a Studenților București la concertele pop, rock, folk sau jazz.

 De aceea nu puteam sărbători cei 80 de ani pe care îi împlinește instituția în luna noiembrie 2017 fără o seară aniversară  dedicată artei care a constituit dintotdeauna primul și cel mai simplu și eficace cârlig în educația culturală a tinerilor – muzica pop-rock, folk și jazz.

Ne dorim acest eveniment de luni, 20 noiembrie 2017, ora 18:00, ca un apel la memoria afectivă a tinerilor din anii `60 – `90, la muzica ce le-a însoțit perioada adolescenței, evenimentele din viață, publice sau private. O incursiune în amintirile din vremea liceului, de la petreceri, discoteci, aniversări dar și audiții, concerte.

Firește, cel mai propice loc pentru o astfel de întâlnire (cu intrare liberă) este sala mare de la etaj, spațiu care apare în atâtea arhive video (imagini în mișcare și fotografii) care se constituie în dovezi încă din anii `60 încoace. Cele mai multe fotografii provin din arhiva domnului Emilian Urse (cineclubul StudFilm, primul cineclub studențesc de pasionați de fotografie și film din România, care anul acesta împlineşte 60 de ani de existență). O parte dintre acestea vor fi expuse în incinta Casei de Cultură a Studenților București oferite prin amabilitatea StudFilm și a Asociației Naționale a Cinecluburilor și Realizatorilor Neprofesioniști din România.

Detalii despre intreg programul aniversar din luna noiembrie 2017 dedicat celebrării celor 80 de ani pe care i-a atins CCS București  sunt disponibile pe http://www.ccs.ro/  sau pe pagina de Facebook https://www.facebook.com/CCSBuc/

 

CASA DE CULTURĂ A STUDENȚILOR BUCUREȘTI

            Casa de Cultură a Studenților din București se află la ceas aniversar în acest an: 80 de ani de existență și activitate continuă păstrând aceeași menire: de  a contribui la educația non formală a tinerilor, îndeosebi a studenților.

            Perioada studenției este, poate, cea mai ferventă perioadă din viața unui tânăr: perioada când se desăvârșește pentru profesie, perioada în care se maturizează, perioada în care leagă prietenii care îî vor rămâne toată viața. Iar Casa de Cultură a Studenților din București este acel loc unic în București, deschis pentru toți studenții bucureșteni.

            O istorie a Casei de Cultură a Studenților din București încă nu a fost scrisă. Și ar fi și o misiune dificilă. Fiindcă istoria instituției se împletește și, uneori, se și confundă, din anul 1956, cu istoria Uniunii Asociației Studenților din România (UASR) devenită în 1972 Uniunii Asociației Studenților Comuniști din România (UASCR) – care a avut sediul în clădire până în anul 1989 - dar și cu istoria personală a fiecăruia care, în anii tinereții sale, a trecut pe aici.

            Sunt zeci dacă nu sute de mii de persoane care au trecut prin Casa de Cultură a Studenților din București  fie ca simpli spectatori, fie ca membri într-o formație, cerc sau club, fie la un curs, fie voluntari în activitățile de organizare pe care le coordona UASCR-ul. Sunt zeci sau poate sute care și-au schimbat carierele după ce și-au descoperit un talent artistic. Sunt zeci poate sute care aici s-au cunoscut și, ulterior, și-au construit familii. 

            Nu mai suntem un trendsetter socio-cultural, așa cum am fost până în anii 90. Dar cursuri, trupe, formații, cluburi au continuat să existe și să aibă activitate și rezultate cu tinerii chiar dacă toate acestea sunt vitregite de decenii de prefaceri şi convulsii politico-sociale. Casa de Cultură a continuat să fie un laborator, un spațiu deschis tuturor tinerilor, cu precădere tuturor studenților, având în prezent colaborari permanente cu asociațiile studențești îndeosebi pe segmentul cultural-artistic şi educativ.

            În toate formele de manifestări cultural artistice și educative pe care le organizează, Casa de Cultură a Studenților din București, instituție subordonată în prezent Ministerului Tineretului și Sportului, nu a dărâmat tradiții culturale ci a reușit să fructifice experiența generațiilor trecute, adaptându-se vremurilor și transformărilor intervenite în societatea românească după anul 1989.